Pe Teodora Ghenciu majoritatea o cunoșteți, cu siguranță, din postura de jurnalist, unul cu mulți ani de experiență, la televiziuni precum PRO TV și Digi 24. Însă de aproape doi ani, Teodora a început un nou parcurs profesional, în zona ecologiei, sustenabilității și protecției mediului. Nu crede că eticheta de activist de mediu, așa cum este prezentată, mai nou, în cadrul evenimentelor la care participă, i se potrivește, spune că pentru titulatura aceasta ar trebui să facă mult mai multe lucruri. Așa că se descrie ca fiind un fost jurnalist care se folosește de experiența acumultă în acest domeniu pentru a le oferi cetățenilor și companiilor informații despre ecologie, economie circulară sau exemple de bune practici CSR. Am povestit cu ea despre toate aceste subiecte și a ieșit un material care suntem siguri că o să vă placă. De ce? Pentru că Teodora, printr-o abordare discretă, te face să te gândești de două ori la responsabilitatea pe care o ai tu față de natură, la comportamentul consumerist pe care l-ai adoptat fără să-ți dai seama, la lumea asta care deși este atât de haotică, poate fi un pic oprită și ajutată să se schimbe, chiar prin micile noastre acțiuni responsabile, de zi cu zi. FEPRA: Teodora, am vrea să te rugăm să ne povestești câte ceva despre proiectele tale legate de mediu și sustenabilitate în general. Și, bineîntețeles, să ne povestești cum ai ajuns de la jurnalism la acest capitol profesional? Teodora Ghenciu: Acum am în desfășurare o campanie axată pe medicamentele expirate. Care sunt deșeuri periculoase și nu trebuie aruncate la grămadă cu alte tipuri de deșeuri. Însă nu toată lumea știe acest lucru și încerc, pe de o parte, să fac ca acest mesaj să ajungă la cât mai mulți oameni, iar pe de altă parte, îmi doresc să fac demersuri pentru ca legea care prevede ca aceste medicamente să fie predate în farmacii să se prezinte într-o manieră mai clară. Pentru că așa cum arată legislația, în prezent, se pare că le permite farmaciilor să nu primească pastilele expirate de la populație și nici să fie trase la răspundere. În demersul meu am realizat acest formular și invit să fie completat de toți cei care au încercat să ducă la farmacie medicamente ieșite din termen, dar au fost refuzați sau au fost puși să scrie procese verbale greoaie. Daca ne adunam 1000 de nemulțumiți, cred că avem șanse să schimbăm legea. FEPRA: Când te-ai hotărât că trebuie să faci ceva în direcția asta? Teodora Ghenciu: Campania asta a început, cumva, de la sine. Nu am premeditat-o. S-a întâmplat pur și simplu că după ce am postat pe pagina mea de Instagram o poză cu două pungi de medicamente expirate pe care le-am dus la farmacie să primesc multe mesaje de la oameni care îmi spuneau că ei nu au reușit să facă asta. Am facut apoi un experiment, am fost eu însămi la alte cinci farmacii, cu alte pastile care aveau termenul de valabilitate depășit, să văd ce se întâmplă. Am publicat experimentul acesta pe canalul meu de Youtube și iarăși au început să-mi scrie mai multe persoane că și ele au pățit la fel. Au fost trimise la plimbare. Și așa am ajuns să descopăr că acesta este, de fapt, un fenomen, în toată țara. Multe dintre farmacii nu primesc medicamente expirate, deși sunt obligate să o facă, așa că pur și simplu am simțit că trebuie să fac ceva. Sigur că impulsul acesta are legătură, cel mai probabil, cu formarea mea de jurnalist. În ultimul an și jumătate, la Digi 24, am avut șansa să pot realiza propria emisiune, cu teme pe care eu credeam ca e musai să le aduc în fața publicului. Cum ar fi deșeurile care ne sufocă, cerșetoria pe care o vedem la tot pasul, corupția la orice colț de stradă, poluarea aerului, ritmul haotic în care se construiește – toate având legătură cu dezvoltarea durabilă pe care noi încercăm să o construim în această țară. FEPRA: Așadar, cumva, în așa fel a intrat sustenabilitatea în viața ta Teodora Ghenciu: Da, sustenabilitatea am descoperit-o în timp ce filmam pentru unul dintre aceste subiecte, respectiv pentru un reportaj despre risipa alimentară. Atunci am aflat că sustenabilitatea este, mai pe românește, dezvoltarea durabilă care înseamnă, până la urmă, utilizarea resurselor într-un mod responsabil, astfel încât să nu fie afectate generațiile viitoare. Iar de atunci descopăr cum se traduce sustenabilitatea în viața noastră de zi cu zi. Însă atunci, în 2018, am avut o revelație. Toate subiectele care mie mi se păreau importante de adus la televizor, erau importante și pentru ONU. Exista o strategie în acest sens și ținte clare de atins. Și încet, încet nu mi s-a mai părut suficient să fac o emisiune la TV și am vrut să mă dedic total acestei mișcări de schimbare de paradigma. Pentru că despre asta este vorba. Asistăm la o a treia revoluție. După Revoluția Agricolă și Revoluția Industrială. Că vrem sau că nu vrem, cu toții vom fi nevoiți să ne adaptăm la schimbarea către o dezvoltare durabilă, către un alt mod de a face economie, comerț, de a consuma și de a trăi. Numai ca eu nu vreau să mă ia prin surprindere schimbarea, ci vreau să fiu parte din ea. Motto-ul emisiunii pe care o realizam era chiar acesta: ,,Schimbarea începe cu noi. Pentru că de fiecare dată, pentru fiecare subiect, căutam soluții, eventual la îndemâna noastră, a tuturor, pe care să le putem aplica, astfel încât să nu mai trăim atât de des sentimentul că nimic nu se rezolvă în România și că este o țară din care mai bine am pleca. Acum fac cam același lucru. Caut soluții pentru ca tranziția către o economie circulară, verde, mai putin poluantă, cu un stil de viață sustenabil și un mod de a face business mai responsabil să poată fi facută mai rapid și mai ușor. Construiesc un proiect online, o platformă, care va veni în ajutorul oamenilor și companiilor. Și pe care abia aștept să vi-l prezint, într-un viitor apropiat. FEPRA: Ești un promotor al stilului de viață care presupune un consum echilibrat, în așa fel încât să nu epuizăm toate resursele naturale. Care crezi că este principala problemă, în România, la acest capitol și cum am putea să îmbunătățim lucrurile? Teodora Ghenciu: Așa este, mă folosesc de rețelele sociale Instagram si Facebook pentru a încerca să îi inspir pe oameni să ducă o viață mai responsabilă. În primul rand, prin exemplul personal. Însă sunt conștientă că România este încă o țară cu un mare decalaj între mediul rural și cel urban. Așadar, atunci când vorbesc despre un consum echilibrat, știu că mai degrabă mă adresez oamenilor care locuiesc la oraș. Care muncesc mult, de dimineața până seara și care, fără să-și dea seama, au căzut în capcana consumerismului. Așa cum mi s-a întâmplat și mie. Pentru a nu pierde puținul timp liber pe care îl mai au după program, încearcă să cumpere totul de-a gata. Salată deja spalată și ambalată în pungi de plastic. Micul dejun gata pregătit, iaurt într-o cutiuță și cereale în altă cutiuță etc. De fapt, am ajuns să dăm mai mulți bani pe ambalaje, decât pe alimente. Apoi, am căzut cu toții pradă industriei de modă. Și am ajuns să cumpăram haine și încălțăminte pe care uneori nici nu mai apucăm sa le purtăm pentru ca s-au demodat. Tot din lipsă de timp, dar și pentru că industria a făcut astfel încât produsele noi să fie uneori mai ieftine decât o reparație, noi nu mai reparăm. Nu mai repară nimeni nimic. Nu mai avem ateliere. Nu mai avem meseriași. Există o singură soluție. Să ieșim de pe pilot automat. Să începem să fim conștienți de viața noastră. De ceea ce consumăm, purtăm, cumpăram și aruncăm. FEPRA: Apropo de aruncat. Dacă vorbim de sustenabilitate, atunci nu putem să nu aducem în discuție și problematica colectării separate a deșeurilor de ambalaje. Intenționezi să implementezi ceva proiecte în zona acesta, pe viitor? Sau ce motode eficiente vezi tu pentru a putea stimula cetățenii să facă colectare separată, iar autoritățile să se implice mai mult. Teodora Ghenciu: Eu militez, în primul rând, pentru renunțarea pe cât posibil la ambalaje. În special la cele din plastic sau amestecuri de materiale, de cele mai multe ori nereciclabile. Așa numitul concept “zero waste” sau “zero deşeuri”. Însă știu că este foarte greu să ajungi la o astfel de performanță, de a nu mai avea deloc deșeuri, așa că următoarea idee pe care încerc să o împărtășesc oamenilor este aceasta: dacă nu am cum să evit ambalajul, măcar să am grijă ca el să fie reciclabil. Si dacă se poate și reciclat. Apoi, să aleg întotdeauna sticla și cartonul în locul plasticului. Toate soluțiile pe care le-am găsit eu până acum le voi centraliza pe platforma online la care v-am spus că lucrez. Sigur că pentru a stimula cetățenii să separe deșeurile care pleacă din casa lor este nevoie de educație. De informație. Am avut surpriza să constat că oameni cu școli înalte, facultăți și funcții de conducere nu știau că plasticul se spală înainte de a fi aruncat. Dar nu este vina lor. Faptul ca această informație nu a ajuns la ei până acum este doar o dovadă a importanței pe care statul român, media, noi toți, am acordat-o subiectelor de mediu. Și nici macăr nu mai contează a cui e vina. Important este ce facem de acum încolo, acum că suntem în plină criză climatică. Ce fac eu, de mâine, diferit? Eu cetățean, eu CEO de companie, eu patron de firmă mai mică, eu primar, eu politician, eu șef de instituție publică. Apoi, dincolo de educație, este nevoie și de implicare. Prea des văd că suntem nemulțumiți de autorități, de locul unde trăim, dar nu facem nimic. Rămânem inerți. În momentul în care o să începem să tragem la răspundere autoritățile că nu iși fac treaba și o să începem să ne și unim în acțiunile noastre de tragere la răspundere, atunci o să avem șanse mai mari să schimbăm ceva. FEPRA: Cât de sustenabil este comportamentul românilor în acest moment și cum vezi în viitor o dezvoltare durabilă în zona de ecologie și protecție a mediului? Teodora Ghenciu: Greu de spus cât de sustenabilă este gândirea românilor. Dar cel puțin intenția cred că există. Și asta mă bucură și mă face încrezătoare. Un sondaj făcut de Comisia Europeană, anul trecut, arată că 87% dintre cetățenii români consideră protecția mediului importantă pentru ei. De aici trebuie să plecăm. De la preocuparea românilor de a trăi într-un mediu mai curat, mai puțin poluat. Și să vedem fiecare dintre noi, autorități, industrii, mediul de business, cetățeni, ce putem face pentru ca scopul comun, acela de a trăi până la urmă mai bine, să fie atins. Autoritățile locale să creeze sisteme de transport public electrice, eficiente și performante. Să împânzească orașele cu parcuri și locuri de recreere. Instituțiile publice și companiile să iși propună să facă doar achiziții verzi. Și să devină “zero deșeuri”. Nu vor reuși să ajungă la zero, cu siguranță, dar măcar vor ști cu toții către ce tind. Industriile să se reinventeze. Să caute soluții sustenabile, încă din faza de prototip, de producție și ambalare. Exemplele pot continua. Soluții există întodeauna. Trebuie doar să ne procupe să le căutăm și să le implementăm.
Teodora Tompea este unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști de televiziune din România și ne bucurăm tare mult că a acceptat invitația noastră de a povesti mai multe despre subiecte legate de colectarea separată a deșeurilor de ambalaje, educație ecologi
prejsť na článokCine ar fi crezut, în urmă cu nu foarte mulți ani, că în România, plasticul va fi resursă inepuizabilă de a crea produse, în unele industrii. În timp ce în anul 2021, o mare parte din cetățenii României încep, timid, abia să înțeleagă ce înseamnă colectar
prejsť na článokComunicat de presă București, 26 ianuarie 2021 FEPRA International, una dintre organizațiile lider de transfer al responsabilității în domeniul ambalajelor, a aderat la principiile United Nations Global Compact Initiative, cea mai mare inițiativă civică
prejsť na článokSe adună nori negri deasupra celor care gestionează deșeuri de ambalaje. La workshop-ul legislativ Modificări legislative – provocări și soluții organizat de FEPRA împreuna cu Asociația Română de Mediu și Universitatea Ecologică București s-au dezbătut mu
prejsť na článokConceptul de dezvoltare durabilă nu este destul de cunoscut, în România. În alte țări din Europa, dezvoltarea durabilă este o prioritate importantă în politicile economice, educaționale sau sociale, așa că elevii învață încă de pe băncile primilor ani de
prejsť na článok